Aceasta reprezinta o intelegere scrisa intre societate si salariat, prin care acesta din urma se obliga sa nu intreprinda acte sau fapte de concurenta fata de societate, dupa incetarea contractului de munca cu societatea. Clauza de neconcurenta este reglementata in ceea ce priveste raporturile de munca de Codul Muncii.
In general, scopul de baza al acestei reglementari este de mijloc de protectie. Intentia legii este de a proteja persoana care dezvaluie informatii sensibile fata de o alta persoana cu care se afla in raporturi de subordonare si in final de a asigura un echilibru relational, atat in raporturile de munca sau de afaceri, cat si fata de salariat care isi asuma o obligatie suplimentara acceptand responsabilitatea job-ului.
Stabilirea unei astfel de clauze este importanta pentru societati atunci cand salariatul ocupa o pozitie cheie in structura societatii si prin prisma acestui fapt are acces la informatii sensibile, confidentiale ale societatii care i-ar permite in viitor concurarea afacerii fostului angajator, speculand informatiile obtinute ca salariat. De asemenea, este importanta o astfel de clauza cand afacerea angajatorului se bazeaza pe practicarea unei mesarii sau profesii de catre salariat care, avand acces si la informatiile sensibile ale angajatorului (spre exemplu: baza de date de clienti, furnizori, politica de preturi, strategii de vanzari etc), poate dezvolta o afacere similara avand avantajul informatiilor obtinute ca angajat al societatii.
Cand se poate incheia clauza de neconcurenta?
Clauza de neconcurenta se poate negocia si semna atat la incheierea contractului de munca, cat si in timpul executarii sale.
Clauza de neconcurenta impune salariatului ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă.
Ce contine clauza de neconcurenta?
Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret:
– activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului,
– cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare,
– perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă,
– terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii,
– aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul.
Indemnizaţia de neconcurenţă lunară datorată salariatului nu este de natură salarială, se negociază şi este de cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
Indemnizaţia de neconcurenţă reprezintă o cheltuială efectuată de angajator, este deductibilă la calculul profitului impozabil şi se impozitează la persoana fizică beneficiară, potrivit legii.
Clauza de neconcurenţă îşi poate produce efectele pentru o perioadă de maximum 2 ani de la data încetării contractului individual de muncă.